Pentru limba romana, click aici
uRADMonitor is a network connected monitoring station, focused on continuous Environmental Radiation Surveillance. This capability is delivered by a digital dosimeter constructed around the highly sensitive Geiger Muller tube SBM-19. Additional sensors gather real time data on temperature , humidity and sky luminosity. Starting with November, 2013, this device also measures air quality (dust sensor and combustible gases sensor) and detects rain.
Construction details and a few words on Geiger Tube Theory and radiation detection can be found in my Geiger Counter article, V3. I consider it a must read for any Geiger counter enthusiast, willing to start the long road of building this device.
This project requires knowledge of various technical fields: general electronics (basic circuits, soldering), microcontroller hardware (timers, counters, interrupts, firmware development), C programming (for the microcontroller), basic atomic physics and Geiger theory, signal processing (for optimal amplification of pulses and detection on rising edge), Ethernet protocols (ARP, ICMP, TCP/IP), SQL databases (for storing data on server side) and PHP programming (for developing the data post-processing scripts: charts, export, etc). But the tool is well worth the effort since it works as a data gathering/logger tool, allowing research in the field of radiation such as identifying connections between various parameters (radiation in the first minutes of the falling rain, etc). It is also an automated guardian able to identify the slightest changes in normal radiation levels, 24/7.
uRADMonitor demo video in English, “Invisible Enemy – Radiation”:
There is also a Romanian version of the film, here.
Graphs built in real time with uRADMonitor data. Time is GMT+3 (Europe):
Location 1: Timisoara, Romania
 |
 |
Atypical data has been logged here | |
 |
Variatiile atipice sunt centralizate aici |
Background radiation data
*** Note: The dose in uSv/h is only an estimation extrapolated from the CPM readings, based on geiger tube characteristics (SBM-19).
Air Temperature data
Air Humidity data
Air barometric pressure
Sky luminosity
Rain detection (work in progress)
Air quality: combustible gases (work in progress)
Air quality: dust particles (work in progress)
Detector parameters
Location 2: Carei, Romania
Background radiation data
*** Note: The dose in uSv/h is only an estimation extrapolated from the CPM readings using geiger tube characteristics (SI-29BG).
Internal Temperature data
Detector parameters
How uRADMonitor works
Several sensors, including a Geiger counter, are connected to a microcontroller (Atmega168). A network interface chip (enc28j60) provides an Ethernet interface. Data from sensors is collected on a one minute interval and exported online to the server (pocketmagic.net). Using PHP and SQL, the data is stored and post processed, so users connecting via a webbrowser can access various charts, in real time.
Data access
Currently I provide a simple interface to access the data collected by uRADMonitor #1, working in Timisoara, Romania. For server-side optimization reasons, the data is cached. Every time you access the data, you will receive charts not older than 2 minutes!
The data can be accessed as pre-generated charts, of variable parameters, via a HTTP-GET:
http://www.pocketmagic.net/uradmonitor/public.php?param=STRING&interval=VALUE&integration=VALUE&size=STRING&gmt=STRING_URL_ENCODED
param: usvh|cpm|temp1|temp2|temp3|humi|lumi|pressure|mmhg|rain|gas|dust|vol|duty identifies the data: usvh for radiation in micro sieverts per hour, cpm for radiation in counts per minute, temp1 for temperature sensor #1 (DS1820), temp2 for temperature sensor #2 (DHT-22), humi for humidity sensor (DHT-22), lumi for luminosity sensor, pressure and mmhg for barometric pressure, rain for rain level, gas for combustible gases detected in air, dust for dust particles counted in air, vol for voltage on geiger tube (technical parameters) or duty for geiger tube inverter duty cycle (technical).
interval: the last number of days data to retrieve. The uRadMonitor #1, started gathering data on October 21, 2012
integration: the average interval in hours. For better observations of the natural background radiation level , you should use a value of 4 (hours).
size: small | medium | large | xlarge
gmt: the gmt for the time coordinates, url encoded (default is Europe/Bucharest)
Try the following examples:
Example 1. The Radiation data on the last 3 days (3x24hours) with an integration average of 4 hours (each point in the chart represents the average of 4 hours of sensors data), with a chart size of 1200×800 pixels, and time displayed with GMT corresponding to London, UK.
Example 2. The temperature data on the last day (1x24hours) with an integration average of 1 hour1 (each point in the chart represents the average of 1 hour of sensors data), with a chart size of 400×250 pixels, and time displayed as US Eastern time.
Raw data access, containing a huge collection of sensor data, with a 1minute time resolution is also available on request.
Radiation dose measurement considerations
1. Short Intro
If you’ve seen the above video, you know that radiation cannot be detected with our senses. This is why we had to develop tools to see what our eyes cannot.
A Geiger detector is a device that can sense the presence of ionizing radiation . It is composed of a sealed tube with two electrodes to which a potential difference is applied. A particle entering the tube will initiate a conductive channel between the two, by ionizing the medium inside. When this happens, we can count the pulse, with a counter connected to the tube. The conductive flow needs to be quenched, so the tube gets back to the initial status and it is ready to start detecting again. A special gas is added inside the tube, ex. halogens, that combine with the newly formed ions to neutralize them.
2. Counts per minute (CPM)
The number of pulses / time, gives us a new unit for describing the radiation, that we call DOSE. The simplest unit of measure is the CPM , meaning counts per minute. Some tubes are more sensitive than others, so two different tubes will show different CPM readings when placed to the same radioactive source. This means that the CPM value is tube dependent.
3. Non linear answer to energy
The Geiger tube’s sensitivity can change relative to the incoming radiation’s energy. Most tubes show a linear response only above 150keV. This means that a weak source of radiation, of energy below 150keV, will produce false readings on an uncalibrated tube, showing a bigger dose than there actually is. This type of calibration is called “energy response compensation” and it implies placing a thin metal shield, to reduce the intensity of low energy particles. This shield will not interfere with higher energy particles that will pass unaffected, so we can successfully apply the compensation only to the interval of interest, by choosing the shield’s geometry (covering the tube partially or completely) or by choosing its thickness.
4. Radiation Energy related issues
A Geiger tube will register a radiation event as an electric pulse, but will be unable to offer any data on the energy of the radiation that caused the event. This complicates any attempt of providing a general (for all energies) formula for transforming cpm to sieverts/h. This is another reason that induces errors in the uSv/h scale provided by uRadMonitor, but at this level we consider them minor.
5. Geometry
When taking radiation measurements, the geometry of the setup including detector and radiation source positions are important. uRADMonitor assumes the device is placed in an uniform field of radiation, produced by natural sources, which in some cases may not be entirely accurate.
6. Can we compute the Equivalent dose from CPMs?
The CPMs uRADMonitor calculates, are an indication of how much energy is ceded by the radiation to the geiger tube. We call this “the absorbed dose”, and it is measured in Gy/h.
Assuming a tube is compensated for energy response, then there is a linear correspondence between CPMs and Gy/h. This function is usually presented in the tube’s datasheet in regards to various isotopes such as Co-60 or Cs-137.
If the tube is not compensated, it will express a higher sensibility mostly for energies below 150keV. We say that the tube’s answer to energy is non-linear:
The context for what we do here is extremely important: remember that uRADMonitor measures background radiation. This background is composed of cosmic radiation, of very high energy, and three main terrestrial components of background gammas that are K-40 1462 keV, Bi-214 1760 keV from the U decay series, and Tl-206 from the Th decay series. Smaller contributions to total background come from Pb-212 239 keV, Bi-209 609 keV, Tl-208 908 keV and Bi-214 1120 keV. The most serious non-linearity of energy response in uncompensated GM tubes occurs below 150 keV – and most of that below 100 keV – so none of the background emissions listed above will be seriously affected, nor will the majority of cosmic rays.
The most seriously affected – and, in many ways, the most interesting – part of the background gamma spectrum that will fall within the GM tube’s most non-linear energy response region is skyshine – the radiation scattered by the air above both natural and man-made sources like particle accelerators, reactors, and high-level waste dumps. Most skyshine falls below 500 keV, and most of that below 100 keV.
So this means that CPM to Gray/hr conversions, using manufacturers data based on either Cs-137 or Co-60 will not be too inaccurate to be of use across the natural background gamma spectrum. An integration period of four hours should be used for reliable gamma background assessment.
Moving from Gy/h to Sv/h is possible due to the Radiation weighting factor, which , for gamma radiation (the main constituent of the background radiation), is 1. 1Sv = 1Gy for gamma.
Bottom line is, that for the restricted case of having the uRADMonitor measure only the small doses involved in the background radiation field, and considering the above mentioned isotopes only, we would computed the dose in Sv/h within a reasonable tolerance. uRADMonitor is not intended as a general purpose Dozimeter.
Resources
Skyshine Contribution to Gamma Ray Background
Background as a Residual Radioactivity Criterion for Decommissioning
On the Interpretation of the Diurnal Variation of Cosmic Rays
Centronic Geiger Muller tubes
Indications of commercial dosimeters at the same location
Updates:
I constantly improve this device by adding new sensors or changing the software. Updates can be tracked on the construction page, here.
October 29, 2012: uRADMonitor in local press
uRADMonitor has been featured in several local publications:
1.Ziua de vest:
2. Tion article on Tion online.
3. Actualitatea: Un timişorean a inventat un sistem de monitorizare a radiaţiilor din oraşul de pe Bega, accesibil online.
November 30, 2012: uRADMonitor on TV!
With uRadMonitor’s impact on the local press, I got an invitation to a TV show, where I had the chance to discuss some of the details behind the project. Here is a recording of the transmission on TVR3 (national TV), from 16.11.2012, in Romanian:
December 07, 2012: Featured on Hackaday
I’m proud to announce this Project is my second work to be featured on HackAday.
December 8, 2012: First snow
Despite the abundant snow we’ve seen here for the last hours, uRADMonitor is still up and running, delivering 24/7 data.
January 31, 2013: Major atypical variations
uRADMonitor has been functioning continuously for the last 3 months. I have created a page to present all major atypical variations, that are not caused by technical issues or malfunctions. The page is available here.
February 16, 2013: Investigating the atypical variations
The recent atypical measurements raised a few questions on the nature of the events: malfunction of the detector (specifically the Geiger Tube due to age) or a legitimate manifestation of a radiation phenomenon.
Some bits of additional info, even if redundant, should share some light on the Geiger detector, as used in the uRADMonitor system. For a start, here is the current circuit diagram:
The R7 10M anode resistor is a quality component, mounted correctly without fingerprints, dust or humidity. Should this resistor malfunction in any way, one result could be avalanche discharges in the Geiger tube. This resistor has been checked recently and it meets the requirements.
Resistor R5 is used in a voltage divider , by the microcontroller to continuously measure the voltage across the Geiger tube, using one of its ADC (analog to digital) ports. In just a few words, for 400V set on the tube, the voltage divider will return 3.96V ( 400V x 47/(4700+47) ). The micro-controller is set to use a relative voltage of 5V (Vref). The ADC port that measures the tube voltage, has a resolution of 10bits, so for a maximum of 5V on PC3/ADC3, the software would read the max value of 2^10 = 1024. For 4V we would get the proportional value. By doing so, the measurement of the anode voltage is extremely precise.
Should the voltage on tube be lower than the preset threshold (400V), the duty cycle factor of the inverter’s PWM is increased, in small steps, until we reach the target voltage (in a given tolerance, initially set to 5V and now changed to 2V). If the voltage on the tube is too high, we do the opposite and decrease the duty factor. In a few words, this is a known regularization mechanism that works well, fact confirmed by the logs, showing several months of constant voltage tube values.
Some time ago, there was an issue with R5: After some use, it “burned” and got interrupted. As a result, the voltage measurement could no longer be done, and the software saw the voltage on tube as being 0. As a result, the duty cycle began to rise, resulting in uncontrolled high voltage generation, way above the tube’s safety limits. Luckily, this high voltage also resulted in microcontroller temporarily failure, and so the PWM generation stopped . This in turn, also stopped the dangerous voltage from being applied to the tube (except for the first few miliseconds). R5 has been replaced with a better quality resistor.
I was recommended the following useful resources:
1. An investigation into the causes of short lifetimes of geiger-muller tubes used in aircraft oil gauging systems
2. Test Procedure for Geiger-Mueller Radiation Detectors Mirror: Test Procedure for Geiger-Mueller Radiation Detectors MRNI-501D0
3. Geiger Mueller Counting
This valuable resources are a must-read, proving their utility especially for understanding failure causes that can result in avalanche discharges and erroneous readings . Because of the recent atypical radiation measurements recorded by uRADMonitor, I need to evaluate every possibility including a malfunction of the tube.
Test Procedure for Geiger-Mueller Radiation Detectors (2), proposes a 15% slope as the cut off between good and bad tubes: “In general, the value of the slope must be less than 15 % to consider that the detector is in good conditions.” This seems to be a very large figure when you think of really good new GM tubes having plateau slopes of less than 3%.
I ran a few measurements with the current setup. SBM-19’s operation interval is 350-475V. For my particular tube, I got unsatisfactory readings for 350V, but good performance in the 375-450V interval, despite its age.
The measurements has been performed during several hours, to acquire sufficient data for computing average values.
Voltage on tube / CPM (with natural background radiation)
349.33 / 65.88 , 375.64 / 78.62 , 399.65 / 79.98 , 424.71 / 80.18 , 449.51 / 79.68
Complete measurement details in attached PDF document: sbm_19
To test the tube’s performance indicator as presented in “Test Procedure for Geiger-Mueller Radiation Detectors”, I set N1 = 78.62 , V1 = 375.64V , N2 = 79.68 and V2 = 449.51V . For P = 100 * ((N2 – N1)/(V2-V1)) * (100 / ( (N1+N2) / 2)) we get: 1.81060853% a lot lower than the 15% limit proposed in the paper. The device has been set to 375V (in software), as compared to 400V used from October 2012 until now.
November 02, 2013: A major upgrade: new sensors added
After three days of continuous work, I managed to rebuild the entire device. New PCBs, new sensors, and a new software to collect even more data while doing it better. The technical details are available on the construction page, here.
Thanks to these changes, new sensor data is available, for air quality and for detecting rain. The plan for the latter is to use it to correlate the data with the humidity and pressure readings, in a future planned attempt to predict rain. See the real time data charts above.
Pentru limba romana, click aici.
Really nice!
Now you can connect everything to the web.
Keep up the good work.
HEY! Thanks a lot! 🙂
Superb, tot respectul! Cred ca e prima statie online d emonitorizare a radiatiilor din Romania.
Multumesc Cosmin! Mai exista cateva la institutele de specialitate din tara. Personal nu le-am vazut, am auzit doar de ele.
Tubul geiger nu se uzeaza in acest regim de functionare non-stop?
@Lorik, e o intrebare foarte buna. Majoritatea tuburilor au durata de viata specificata in foaia de catalog. G21H are 10^9 impulsuri, si ma astept ca SBM-19 sa fie tot pe acolo. 10^9 impulsuri = 1000000000 (1 miliard)
Eu detectez in medie un fond de 82impulsuri/minut, inseamna ca in acest ritm tubul va putea functiona continuu pt 12195121.95 minute = 203252.03 ore = 8468.83 zile = 23.20 ani.
Radu, you have my respect and consideration for your hard work, but mainly for altruism, as long as you chosed to share for FREE your results.
You should go with your device in sensitve locations from Romania, such as Băiţa (BH), Ciudanoviţa(CS)and in the villages that surround them. You will certainly have big surprises.
@Doru TM, multumesc. Sper sa ajung in curand si in acele zone. Am sa iau cu mine aparatele sa inregistrez rezultatele (Radex 1706 + Terra-P MKS05).
Am si eu o intrebare pentru tine, ca nu stiu sa interpretez datele din grafice: releul ala mare din Urseni timisoara cum emite, referitor la pericolul pt sanatate? Ai masurat in acea zona, stii ceva date concrete? Mersi
felicitari!
Domnule, felicitari si toata stima pentru munca si efortul depus, rezultatele vorbesc singure. Multa bafta in continuare.
Felicitari Radu pentru proiect!
buna, felicitari pentru proiect
exista posibilitatea studierii anumitor date din trecut.
de exemplu cu 30 de zile in urma…
Salut,
da-mi voie sa te FELICIT, este ceva extraordinar ceea ce ai facut, ma bucur enorm sa vad ca mai sunt astfel de oameni pasionati de inginerie si mai ales de a rupe barierele intre institutii si GNU. Sper sa ramana accesibile aceste date, si sa putem sa culegem informatii utile din datele tale pentru eventuale procesari pe alte site-uri.
Te felicit inca odata! BRAVO.
O idee ar fi sa folosesti asta pentru data output: https://cosm.com/ . Foarte tare proiectul !!!
Va rog daca e posibil sa masurati radiatiile la nivelul etajului 4 al blocurilor in apropierea antenelor . Multi locatari de la ultimul nivel au probleme de sanatate. Eu locuiesc in zona Traian de 7 ani dar s-a simtit o modificare a starii de stres si tulburari ale membrelor inferioare si superioare , dupa ce s-a anuntat introducerea tehnologiei 4G.
Cand am construit aparatul, aveam in gand sa urmaresc evolutia nivelului de fond pe parcursul a mai multor luni si sa vad daca apar tipare in datele culese. Mi-am urmarit curiozitatea si ma bucur sa vad ca am starnit-o si pe a voastra. Ofer aceste date pentru ca stiu ca va pot fi utile si voua. Mesajele voastre pozitive sunt cea mai buna incurajare, sunteti grozavi, va multumesc.
Ca un raspuns la interesul pe care l-ati aratat, am realizat o pagina in Romana, disponibila aici: http://www.pocketmagic.net/?p=3253 . Va rog sa cititi si informatiile prezentate acolo.
@George , releul este de telecomunicatii. Emite unde electromagnetice, a nu se confunda cu radiatia ionizanta provenita din procese nucleare. Undele electromagnetice nu sunt ionizante, deci nu interactioneaza cu tesuturile corpului nostru. S-a vorbit de efecte nocive, dar nu exista dovezi concludente. Am detaliat aici: http://www.pocketmagic.net/?p=3253
@Victor, am introdus aceasta optiune. Un grafic pe ultimele 30 de zile poate fi accesat aici: http://www.pocketmagic.net/?p=3253
@Antonio1: datele vor ramana cu siguranta accesibile. Ca si in cazul lui Victor, voi incerca sa ofer ce mi se solicita. Datele pot fi integrate sub forma graficelor direct in orice alta pagina. Ele sunt generate pe serverul meu in timp real, si vor arata mereu ultimele valori (Click dreapta pe un grafic, Copy LINK Location, Adaugarea acestui link in orice alta pagina).
@Nicu: pachtube/cosm e interesant, dar pentru ca dispun de propriul server, am ales sa imi stochez singur datele si sa realizez propriile grafice. Experimentul meu va colecta foarte multe date, pe intervalul mai multor luni. Cosm nu se preteaza la nivelul de control de care am nevoie. Dar ce pot sa fac, e sa export datele SI pe cosm, in paralel.
@Mohora Cristina, inteleg ingrijorarea Dvs., oarecum asemanatoare cu cea a lui George, va rog sa cititi detaliile publicate aici: http://www.pocketmagic.net/?p=3253
Mersi de raspuns! Felicitari pt initiativa!
Salut,
am verificat in seara asta temperatura in in cei doi senzori, fiind de 4,12 respectiv 4,36 la ora 3:03 dimineata. Problema este ca afara se simte mult mai frig, si pe accuweather se indica temperatura de -1 grad. Intrebarea este sunt bine pozitionati senzorii de temperatura?
Multumesc, apreciez foarte mult realizarea ta.
salut Cristi, mersi de verificari.
Senzorii sunt calibrati direct de producator. Cei doi sunt DS1820 si DHT-11. Datele citite de la senzori le preiau direct. As zice ca nu sunt motive sa nu masoare corect.
Senzorii sunt pozitionati in cele trei tuburi PVC pentru protectie la ploaia , dar acces bun la aer. Se pot vedea in aceste poze:
http://www.pocketmagic.net/wp-content/uploads/2012/10/uradmonitor_geiger_dosimeter_6.jpg
http://www.pocketmagic.net/wp-content/uploads/2012/10/remote_geiger_box_8.jpg
In curand vreau sa inlocuiesc DHT-11 cu DHT-22, care e mai performant, si sa adaug si un senzor de presiune barometrica.
PS: vad ca nivelul de radiatii se tine constant. Era de asteptat, avand in vedere ciclul radonului si al radioizotopilor din natura, dar e surprinzator sa vad ca si electronica aparatului meu inregistreaza fara abateri aceasta constanta. In primele minute ale ploii, cand apa spala ce gaseste prin atmosfera, ar trebui sa creasca temporar. Ramane sa verificam si acest mic experiment.
PS2: exista grafice pe 30 de zile aici: http://www.pocketmagic.net/?p=3253
Multumesc de raspuns.
Doar in cazul unei cresteri bruste a nivelului de radiatii tubul o sa aiba o viata mai scurta.
@lorik este adevarat, dar o astfel de crestere e improbabila. fondul e destul de constant si acest experiment are scopul de a monitoriza modificari extrem de mici, si pe termen lung.
daca s-ar intampla o crestere atat de semnificativa incat sa termine viata tubului, cui i-ar mai pasa de tub? 😉
Opinia specialiştilor de la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” cu privire la sistemul de monitorizare a radiaţiilor
http://www.ziuadevest.ro/actualitate/34540-premier-sistem-de-monitorizare-a-radiaiilor-din-timioara-accesibil-on-line-opinia-specialitilor.html
Opinia specialiştilor în domeniul fizicii cu privire la sistemul de monitorizare a radiaţiilor realizat de timişoreanul Radu Motişan
Timişoreanul Radu Motişan a realizat o staţie de monitorizare a fondului de radiaţii. Dispozitivul a fost finalizat în 20 octombrie 2012 şi de atunci funcţionează neîntrerupt, oferind online date în timp real. Conform informaţiilor oferite de Radu Motişan, „cu excepţia institutelor de fizică atomică din ţară, care oricum nu dau publice graficele, staţia e probabil singura alternativă de acest gen”.
La solicitarea cotidianului ZIUA de Vest, specialiştii Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” au analizat informaţiile oferite de timişoreanul Radu Motişan. Concluziile la care au ajuns sunt prezentate de dr. Nicolae Victor Zamfir, directorul general al instituţiei.
„Este meritorie iniţiativa domnului Radu Motişan de a oferi publicului larg o cale de informare asupra stării radioactivităţii ambientale, on-line şi în timp real, fără vreun interes comercial, ci având ca motivaţie doar interesul pentru ştiinţă şi dorinţa altruistă de a pune la dispoziţia timişorenilor o unealtă utilă”, se precizează în analiza specialiştilor de la Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.
„Este discutabilă aprecierea domnului Radu Motişan conform căreia «Cu excepţia institutelor de fizică atomică din ţară, care oricum nu dau publice graficele, staţia mea e probabil singura alternativă de acest gen». În sensul celor de mai sus, ar fi fost foarte bine dacă domnul Radu Motişan ar fi adăugat eforturilor de a studia «teoria contoarelor geiger» şi pe cele ale unei documentări asupra accesibilităţii populaţiei la informaţiile privind parametrii de calitate a mediului pe teritoriul României (incluzând şi pe cele de radioactivitatea mediului). Dacă ar fi făcut acest lucru, ar fi văzut că astfel de informaţii sunt puse permanent şi fără restrictii la dispoziţia publicului de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, pe baza datelor de mediu furnizate de agenţiile regionale/judeţene pentru protecţia mediului care îi sunt subordonate acesteia. În aceeaşi notă de transparenţă privind informarea populaţiei asupra radioactivităţii ambientale mai menţionăm rapoartele anuale de mediu precum şi date de monitorizare curentă a radioactivităţii mediului care pot fi consultate pe paginile web ale unităţilor ce derulează activităţi în domeniul nuclear. Un exemplu în acest sens este şi institutul nostru”, se mai menţionează în documentul furnizat de dr. Nicolae Victor Zamfir.
În privinţa realizării tehnice şi a eficienţei dispozitivului de monitorizare a radiaţiilor, specialiştii consultaţi şi-au exprimat unele dubii: „«Staţia» de monitorizare a fondului de radiaţii gamma, aşa cum a fost prezentată de către domnul Radu Motişan, ar putea fi considerată cel mult un model (montaj) experimental. Ar putea fi de remarcat faptul că dispozitivul este cuplat cu un sistem de transmisie a datelor, ca acesul la «rezultatele măsurărilor» se poate face on-line. Conform procedurilor în uz, nu se poate face o evaluare a rezultatelor măsurărilor cu acest «dispozitiv», atâta timp cât acesta nu a parcurs seria de teste necesare omologării şi obţinerii aprobării de model de la Biroul Român de Metrologie Legală (BRML) şi a avizului de securitate radiologică (ASR) de la Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN). Din punct de vedere tehnic, cel puţin din datele pe care le deţinem în prezent, pare greu de acceptat ideea că se pot face măsurări ale debitului echivalentului dozei, utilizând un detector Geiger-Muller; toate echipamentele destinate acestui scop – disponibile în prezent – folosesc diverse tipuri de detectoare cu scintilaţie. Aparatul nu este foarte sensibil pentru că detectorul este relativ mic. Nu are nici răspuns compensat la energia radiaţiilor şi nu reiese din prezentare că ar fi calibrat. În această situaţie, rezultatele măsurărilor ar fi de tipul «pe undeva, pe acolo», precizia de măsurare fiind deci discutabilă. Detectorul Geiger-Muller de tip CBM 19, utilizat în montajul descris de domnul Radu Motişan nu furnizează un răspuns liniar cu energia şi nici la variaţia unghiulară faţă de direcţia de referinţă. Cu mulţi ani în urmă, în institutul nostru s-a produs un debitmetru de doză absorbită în aer (TIEX), măsurând Gy/h, cu patru detectoare CBM 19, compensate energetic astfel încât răspunsul în Gy/h să fie liniar cu energia.”
Raspuns pentru Ziar si pentru Institut:
Va multumesc pentru articol si in special pentru initiativa de a contacta Institutul Horia Hulubei; ca si jurnalisti, ati procedat exemplar, verificand temeinic informatiile.
Poate m-am pripit spunand ca institutele din tara nu dau publice asemenea date, intr-adevar nu am cautat suficient toate sursele existente; probabil ar fi mai corect sa spunem ca am incercat sa subliniez ca nu e la ordinea zilei sa aflam despre masuratori privind fondul de radiatie, asa cum suntem in mod constant informati despre vreme. Desigur nu e la fel de necesar, dar de-a lungul anilor au fost situatii in care prin prisma unor evenimente nefericite (ca si cele din 2011) a aparut o dorinta crescuta in randul populatiei de a accesa si astfel de date, unele publicatii de presa ajungand sa faca masuratori manuale cu diverse contoare de radiatii si sa posteze astfel datele culese , desigur extrem de neeficient. In acest context e cu atat mai imbucurator raspunsul Dlui dr. Nicolae Victor Zamfir, care indica in mod clar, nu doar existenta unor surse de informare oficiale, ci si faptul ca aceastea pot fi accesate de oricine si oricand.
In ce priveste evaluarea tehnica a aparatului uRadMonitor nu pot decat sa fiu de acord, facand unele precizari, in cele ce urmeaza,
Dar mai intai, pentru a familiariza pe toata lumea cu termenii tehnici implicati, as spune ca contorul Geiger Muller, folosit ca si element de detectie a radiatiilor, in aparatul uRadMonitor, nu este altceva decat un tub, cu doi electrozi, de o dimensiune data, umplut cu un amestec de gaze (neon/argon si un halogen). Cei doi electrozi sunt mentinuti la o diferenta de potential, in cazul de fata fiind vorba de 400 Volti. Cand radiatia intersecteaza tubul, are ca rezultat producerea de ionizari in mediul din interiorul tubului; Ionii rezultati circula intre cei doi electrozi, dand nastere la un curent detectabil. Ionii sunt imediat neutralizati de amestecul de gaze, si tubul revine la starea initiala. Aceste evenimente sunt scurte ca durata, luand forma unor pulsuri. In unul din grafice, aparatul prezinta numarul de pulsuri detectate pe minut, ca o prima masura a debitului dozei ambientale corespunzator fondului natural de radiatii.
Problemele in acest punct sunt mai multe, voi raspunde la textul initial, introdus intre ghilimele:>” Compensarea raspunsului la energie se refera la urmatorul lucru: Un tub geiger va manifesta o sensibilitate crescuta cand energia radiatiei este undeva sub 150keV. Cu alte cuvinte, sub 150keV, tubul va indica un debit de doza puternica augmentat din cauza sensibilitatii crescute. Pentru unele tuburi aceasta augmentare poate urca pana la 400%. Ce inseamna asta? Ca masuratorile cu un tub necompensat, ar putea sa indice o doza considerabil mai mare decat doza reala. Dar, sa nu uitam scopul aparatului meu, este acela de a face masuratori a debitul dozei ambientale corespunzator fondului natural de radiatii. In ACEST context, sunt valabile urmatoarele:
1) “Nu are nici raspuns compensat la energia radiatiilor si nu reiese din prezentare ca ar fi calibrat. În aceasta situatie, rezultatele masurarilor ar fi de tipul <
Premisa 1: Cele trei surse terestre majore ale fondului gamma sunt K40 (1462keV), Bi214 (1760keV) din dezintegrarea uraniului si Tl206 din dezintegrarea toriului. O contributie mai mica o au Pb212 (239keV), Bi209 (609keV), Tl208(908keV) si Bi214(1120keV). Sursa http://www.qsl.net/k0ff/Skyshine/Skyshine%20Contribution%20to%20Gamma.pdf
Premisa 2:Efectul de non-linearitate la tuburile GM necompensate apare cu precadere sub 150keV asa cum a fost aratat mai sus, si in cea mai mare parte sub 100keV,
Deci masurarea fondului produs de emisiilor enumerate mai sus, precum si a majoritatii razelor cosmice (care sunt de energie mare), nu ar trebui sa fie afectata de lipsa compensarii raspunsului la energie in aparatul meu. Aparatul nu isi propune sa functioneze ca si un Dozimetru portabil, ci sa contorizeze debitul dozei ambientale, calibrarea fiind un obstacol dificil de realizat in regim de amator. In acest fel ocoleste o parte din problemele semnalate.
Din nou, doar pentru a lamuri din termeni, compensarea se realizareaza prin acoperirea totala sau partiala a tubului, cu un scut metalic, care sa blocheze partial radiatia de energie joasa, pana la aducerea raspunsului tubului (prea sensibil la energia sub 150keV) la nivelul asteptat. Cum radiatia de energie mai mare va trece neafectata prin acest scut, vom obtine un raspuns compensat pe un interval mai larg, sau altfel spus “un raspuns liniar cu energia”.
2) “pare greu de acceptat ideea ca se pot face masurari ale debitului echivalentului dozei, utilizând un detector Geiger-Muller;” Problema semnalata aici , are legatura cu afisarea datelor culese in uSv/h. Din cele doua grafice, unul, reprezinta valorile in CPM (numar de pulsuri per minut), iar celalalt in uSv/h (micro Sieverti per ora). Daca Primul, in CPM, este afectat de non-liniaritatea raspunsului tubului Geiger Muller la energie, problema ocolita prin plasarea scopului aparatului in sfera dozei ambientale, cauzata de radiatie de energie mai mare, unde raspunsul este mai apropiat de liniaritate, asa cum am explicat mai sus, Al doilea vine ca o estimare a debitului echivalentului dozei. Datele care le culeg, reprezinta cata energie cedeaza radiatia in contor. Aceasta masura reprezinta doza absorbita, masurata in uGy/h. Transformarea din Gy in Sv, adica din doza absorbita in doza echivalenta, trebuie sa tina cont de factorul de pondere al radiatiei, care, in cazul radiatiei gamma (pentru ca asta ajunge cu precadere in contorul meu) este in jur de 1. Estimarea CPM>uGy/h pentru etalonare, pentru ca asta am facut, o estimare, este valabila doar in cazul dozelor mici, putin peste fondul natural de radiatii, CONTEXT care cade din nou in premizele in care functioneaza acest proiect. Estimarea am facut-o comparand indicatiile aparatului uRADMonitor cu doua aparate etalonate in Sv, folosind cel o sursa slaba de Cs-137 (660 keV), aflata intr-un tub electronic din tehnologia anilor 60-70. Din nou, rezultatele sunt valabile pentru doze mici, cum sunt cele ale fondului natural. Nu am afirmat ca aparatul va masura altceva.
Am fost constient de capcana acestei conversii, si am primit imediat comentarii pertinente din partea unor oameni cu pregatire temeinica in domeniu. Dar am fost nevoit sa incerc aceasta estimare, in premizele prezentate mai sus (1) si (2), pentru ca simpla afisare a debitului dozei ambientale in CPM (pulsuri pe minute) nu ofera nici un reper de intelegere a cantitatii. Aparate disponibile in comert, indica de multe ori doza masurata in uSv/h (desigur calitatea lor poate fi pusa sub semnul intrebarii), si astfel am fost nevoit sa aleg o unitate de masura comuna. De aici afisarea datelor in uSv/h, corect apostrofata de specialistii citati, dar sper eu, nu atat de departe de valoarea reala a dozei ambientale, cel putin intr-o toleranta acceptabila.
Acesta este minimul de calibrare pe care am putut sa-l fac, si asa am ocolit problema compensarii raspunsului la energie, pentru aparatul meu. Dar as fi bucuros sa stiu daca presupunerile de la care am pornit sunt false, si daca exista vreo alternativa pentru imbunatatirea implementarii curente ; Nu as ezita sa le implementez pentru o acuratete sporita.
3) ” Aparatul nu este foarte sensibil pentru ca detectorul este relativ mic “ — Altfel spus, dimensiunea tubului detector. Masurand radiatii la nivel de fond, volumul mare face ca probailitatea de a produce ionizari in volumul util sa fie mai mare, deci detectorul sa fie “mai sensibil”. Asta se vede si in rata de numarare a fondului, care este putin mai mare decit a unui detector de dimensiuni mai mici. E vorba de numarul de pulsuri numarate pe minut. Din pacate se va ineca la doze mari sau va induce erori la masurarea unor surse apropiate de detector, dar nu e cazul pentru scopul acestui aparat. Solutia mentionata, cu folosirea de tuburi in paralel e o alternativa, sau utilizarea unui tub de volum considerabil mai mare. Din pacate tuburile geiger sunt greu accesibile, si este dificil de construit de la zero, in regim de amator.
4) “Statia de monitorizare a fondului de radiatii gamma, asa cum a fost prezentata de catre domnul Radu Motisan “ ar putea fi considerata cel mult un model (montaj) experimental” Absolut de acord, asta si este, un experiment realizat in regim de amator, care are scopul de a monitoriza modificari ale debitului dozei datorat fondului natural de radiatii, in functie de alti parametrii monitorizati: umiditate, temperatura, etc. Anticipez o crestere in nivelul masurat, in primele minute ale ploii, care dizolva din atmosfera derivati cu viata scurta ai Radonului, cum sunt: Po218, Pb214,Bi214, Po214 si o revenire la normal odata cu dezintegrarea acestora. Pot sa spun ca am satisfactia de a vedea un nivel constant, ceea ce inseamna ca aparatul functioneaza stabil, fara interferente la partea electronica, datele culese fiind cele care “tes” graficul afisat.
Raspuns pentru Ziar si pentru Cititori:
In continuare, va atasez doua poze cu doua dozimetre si valoarea afisata la o scurta masuratoare in aer liber, cu mana intinsa pe geamul deschis, in Timisoara (vizibile si in articol, mai sus): http://www.pocketmagic.net/wp-content/uploads/2012/10/radex.jpg http://www.pocketmagic.net/wp-content/uploads/2012/10/terrap.jpg
Cel alb, este Radex 1706, cel galben este Terra-P MKS05, ambele sunt disponibile in comert, si costa mult peste suma care am alocat-o eu pentru proiectul uRADMonitor. Va rog sa le cautati cu un motor de cautare pentru a vedea cat sunt de raspandite si/sau de apreciate.
Iata cateva detalii interesante:
1)- Radex 1706 e un detector Geiger Muller, dotat cu doua tuburi Geiger de tip SBM-20, montate in parelel pentru un volum de detectie mai mare. Descriere pe pagina producatorului: http://www.quarta-rad.ru/en/products.php?id=7&PHPSESSID=72883599adfc8d9b5dc08ee0a1468ee9
2)- cu toate acestea, volumul adunat al acestor tuburi e sub volumul tubului care l-am folosit eu, SBM-19: http://www.pocketmagic.net/wp-content/uploads/2011/11/sbm-19.jpg SBM-20: http://img.alibaba.com/img/pb/804/997/419/419997804_146.jpg
3)- Radex 1706 , NU E COMPENSAT PENTRU RASPUNSUL LA ENERGIE, cu toate ca e un dosimetru comercial, plasat pe piata de o companie cunoscuta
4)- uRADMonitor, Radex1706 si Terra-P indica toate valoarea de 0.12uSv/h
5)-Terra-P , cel galben, are intr-adevar compensat raspunsul la energie, printr-un scut metalic care inchide tubul, dar
6)- Terra-P are un singul tub detector, un singur SBM-20, deci volumul de detectie e relativ mic, mult sub ce am folosit eu
De ce spun toate astea?
Ca sa va arat ca si firme mari in domeniu au lansat produse care nu respecta toate “teoria”, un “conflict” binecunoscut intre teoreticieni si ingineri. Primii vor spune «pe undeva, pe acolo», ceilalti vor spune merge!. Eu am incercat sa le imbin, in masura in care am putut:
Cu toate acestea detaliile specialistilor de la Institut nu mi-au fost straine, ba mai mult, am incercat sa gasesc solutii pentru a imbunatati acuratetea datelor in conditiile existentei problemelor semnalate, solutii care se pare ca sunt absente in unele produse comerciale, cu o eticheta de pret destul de ridicata.
In acest context cred ca reiese clar ca uRADMonitor functioneaza cel putin la fel de bine ca si aceste detectoare. Daca cineva e dispus sa plateasca sute de dolari pe un detector comercial, cred ca poate la fel de bine sa nu plateasca nimic, si sa citeasca datele inregistrate de aparatul meu, gratuit.
Raspuns corect 🙂
P.S. – inevitabil 🙂
@Radu
Chiar urmăresc cu interes subiectul… Am citit la prima oră Ziua de Vest.
Şi tu ai dreptate, şi ei au dreptate – îmi amintesc de pildele din Poveşti Nemuritoare, nu cred că ai prins seria…
Revin la “mea culpa” în ceea ce am postat anterior (pe tion) – legal, se pare că ai dreptul… Spun “se pare”, pentru că legile sunt urmate de norme, etc… Cum să-ţi spun, Constituţia garantează egalitatea – apoi urmează tot soiul de excepţii şi derogări (cum ar fi imunitatea)… sigur, divaghez…
La subiect:
1. E OK calibrarea pe care ai făcut-o, eu înregistrez cca. 2.8 uSv în 24 de ore…. nu mi-am bătut foarte mult capul cu fluctuaţiile minuscule orare… Ştii şi tu că nu contează la nivel de securitate – eventual la nivel de teze doctorale inutile – organismele terestre fac faţă unor doze mult mai mari… M-am uitat şi azi pe graficele de la tine, au apărut 2-3 “vărfuri” (de la media de 0.12 la 0.13 uSv/h – pare mult, pentru că limita superioară a graficului tău e la 0.143 – apare ca un 50% între cele două limite!) – trebuie să înţelegi că aceste lucruri pot speria multă lume neavizată… Graficul tău e incorect calibrat pe OY. Linia de zero efectiv e în jurul valorii de 0.12 uSV/h. De fapt nici nu prea contează. Dacă tot vrei să faci un lucru cât mai bun (şi cred că asta vrei)… îi poţi împăca pe toţi… Încearcă să postezi un grafic cu posibilitate de zoom în jurul fluctuaţiilor de fond (cu interes în cercetarea influenţei ploii, soarelui, etc – e OK, aceste influenţe există) – dar zoom într-un grafic de interes general… care marchează pe OY limitele periculoase, eventual pe organe… Retina – linie albastră, gonadele – linie galbenă, etc…
E o simplă propunere, cred că îi poţi face faţă…
2. Chiar cred că poţi imagina un mijloc de monitorizare online a poluării aerului. Repet, asta ne omoară mult mai parşiv. Dacă pică bomba, murim mult mai rapid.
3. Pe detecţie de radiaţie gamma – sunt sondele cu scintilaţie…
Salut NoName ,
Azi am apucat sa cumpar si eu ziarul. Le sunt recunoscator ca prin ei am primit un astfel de feedback.
1. Am sa pun niste repere pe grafic cat de curand, si chiar vreau sa implementez si zoom. Doar timp sa fie.
2. Idea mi se pare foarte buna. Am inceput deja sa vad ce optiuni am pentru senzori. Ramane problema montarii pe o artera circulata. Unde locuiesc eu nu ar fi la fel de relevant.
3. Corect, domeniul nu mi-e strain: http://www.pocketmagic.net/?p=1541
Mersi de sugestiile excelente, sper sa am noutati pentru cele de mai sus in curand.
🙂 Nu era vorba de citit un paper, ci de site – ştii prea bine.
1. Ştiu cum e problema cu timpul, şi eu fac cercetare – într-un domeniu total (?!) diferit.
2. Eu zic altfel. Ştim, simţim sau ne imaginăm că e rău de tot pe arterele circulate, eventual doar acolo. Eu, ca pieton, le ocolesc pe cât posibil în drumurile mele… Oricum, cine face monitorizări sau măsurători, le face acolo… Eu zic că e ok, chiar foarte interesant, să vedem cum stau lucrurile “acasă”. Densitatea noxelor are un gradient atât de mare încât acestea să conteze strict în cazul celor care au geamuri spre bulevard ?!
3. Corect, dar am cam greşit (eu)… :)… Şi GM pot fi ok la detecţie gamma, deosebirile sunt la sensibilitate şi, mai ales, la timpul de rezoluţie… Ai cca 80 CPM cu GM, cu o sondă dedicată ai mii de CPM, pe radiaţia de fond… Ştii că alpha şi beta nu prea contează, parcursul mediu e mic…
În fine, sper să mai vorbim.
Cateva noutati:
Am adaugat senzorul BMP085 care ofera informatii despre temperatura si presiune barometrica.
Am schimbat DHT-11 cu DHT-22 care ofera infomatii despre temperatura si umiditate.
Am modificat codul sa culeg datele despre temperatura si umiditate ca si valori cu virgula, mai exacte.
Am introdus senzorii intr-un scut reflectorizant, impotriva razelor soarelui, care sa asigure acuratetea datelor.
Am construit un PCB destinat senzorilor. O sa pun poze.
In curand va fi disponibil nou grafic pentru presiune barometrica (in Pascali)
Ca urmare a modulelor nou introduse, dimensiunea softului a crescut, si am trecut la un microprocesor cu mai multa memorie, atmega328p.
Radu,
am citit materialul referitor la capabilitatile acestui echipament, precum si observatiile destul de pertinente ale colegilor de la IFIN HH, dar trebuie sa remarc faptul ca totusi initiativa ta este laudabila. Ideea este ce se va intampla daca cineva care se uita pe pagina on-line a valorilor descopera o valoare ridicata ce depaseste nivelul maxim admis de catre legislatia in vigoare? Cum va reactiona acea persoana si implicit persoanele care vor citi? In Romania exista Reteaua Nationala de Monitorizarea a Radioactivitatii Mediului, acreditata, care realizeaza masuratori in timp real, se valideaza si apoi sunt puse la dispozitia publicului. Totusi ramane laudabil, modul in care ai realizat acest lucru, si cred ca ar trebui sa initiezi demersuri de obtinere a avizelor atat de la CNCAN,MMP cat si alte intitutii. De asemenea poti incerca sa realizezi un sistem la nivel national de monitorizare, prin accesarea un proiect de C&D cu implicarea unor institutii care au ca principal atribut monitorizarea factorilor de mediu, alarmarea populatiei si interventia. Deoarece problema este deosebit de interesanta pentru detalii pot fi contactat pe adresa de email.
@K9Fighter, multumesc pentru feedback, intr-adevar raspunsul unor persoane neavizate la citirea graficelor poate fi imprevizibil, dar cu totii suntem liberi sa ne informam sau sa cerem o a doua opinie. Cele afisate aici au in primul rand un rol constructiv, de a spori interesul cititorilor pentru acest domeniu, mai putin cunoscut.
Cum am mai spus, nu pot sa garantez acuratetea rezultatelor obtinute, sarcina e dificila si la un nivel superior – domeniul de care vorbim e in permanenta schimbare, invatam cu totii lucruri noi din mers. In schimb am descris aparatul cu lux de amanunte, am prezentat functionarea lui, si datele colectate. In masura in care pot, raspund la intrebari cu alte detalii.
Idea avizelor de la institutiile acreditate e buna, dar sa nu uitam ca am pornit proiectul dintr-o curiozitate, ca o unealta de cercetare, fara sa fixez tinte/scopuri conexe. E pana la urma un proiect in regim de amator, rezultat al unui hobby. Cred ca se rezuma totul la utilitatea constructiei mele pentru cei din jur: daca ea exista, as fi dispus sa merg mai departe. Dar nu mi-am propus sa reinventez roata.
uRadMonitor e al doilea proiect care mi-a ajuns pe Hack A Day / This is my second project featured on Hack A Day :
http://hackaday.com/2012/12/07/online-radiation-monitoring-station/
Congratulations on this extraordinary project! How can I contact you to your e-mail, I can’t find it anywhere?? 🙁
Felicitari pentru ceea ce ai realizat! Cei ce nu fac nimic vor avea timp sa iti eticheteze munca drept inutila / imprecisa samd – daca nu fac nimic, normal ca au timp de astfel de analize. Nu ii lua in seama si continua-ti munca, caci faci ceva extraordinar! Bravo!
Multumesc Catalin.
In 31 Ianuarie 2013, aparatul a inregistrat un varf la masuratorile facute cu contorul Geiger integrat pe o durata de 7 minute. Am construit o pagina pentru a raporta aceste evenimente. Datele culese sunt postate acolo: http://www.pocketmagic.net/2013/01/uradmonitor-unusual-background-radiation-reports
Al doilea varf s-a intamplat in aceasta noapte, 8 februarie 2013, a durat 8 minute si a atins o valoare maxima de 5175cpm: http://www.pocketmagic.net/2013/01/uradmonitor-unusual-background-radiation-reports/#130208
Buna,
Observ in graficele masurate unele intervale scurte cu cresteri importante de doza. Ma gandesc ca masuratoarea poate fi afectata de fenomene locale, poate cresterile nu apar in alte zone (sau sunt mai mari…). Poti sa imi spui in ce zona este amplasat aparatul?
Multumesc
Salut Mircea,
Lucrez la un detector redundant, care sa faca masuratori in paralel pentru a avea o intelegere clara a cauzei acelor varfuri.
Aparatul e amplasat in zona Sagului.
Salut domnule Radu,
Felicitari pentru realizare si determinarea dumnoavoastra.
Ma bucur sincer ca mai exista asemenea caractere.
Va rog, sa nu dati atentie cui nu merita.
Va doresc numai bine, spor si succes.
@Grosu Mihai: Multumesc!
Sal, felicitari si de la mine pentru munca depusa. De curand am capatat un STS-6 cred ca e cam la fel cu ce ai folosit in proiectul tau, incerc sa construiesc un Dazimetru cu ajutorul unui Arduino si m-am blocat un pic, in programul pe care l-am gasit aici ” http://www.cooking-hacks.com/index.php/documentation/tutorials/geiger-counter-arduino-radiation-sensor-board ” pentru a calcula din CPM in μSv/h imi trebuie un factor de conversie, imi poti spune daca gasesc pe la time in proiect acest factor, am gasit date mai multe despre alte detectoare cum ar fi STS-5 , dar am inteles ca STS-6 ar fi de 4ori mai sensibil decat STS-5. Multumesc Mult
salut Ionut,
STS-6 e intr-adevar asemanator cu sbm-19. Un tub de volum mare, care il face sa fie sensibil, deoarece mareste volumul de detectie si deci probabilitatea inregistrarii de evenimente. Problema cu conversia CPM in uSV/h e mai delicatata, din simplul motiv ca un tub geiger va contoriza radiatia ca eveniment, dar nu va contoriza energia acestei radiatii. Fara sa cunosteam energia, nu putem trage concluzii clare in ce priveste echivalentul de doza (in Sv/h). Vei vedea in foile de catalog ale diferitelor contoare geiger cum se prezinta sensibilitatea tubului fata de Ra226 sau Co60 (ex. http://www.cb750f.org/x/bbs/data/CB750F2/file/SBM-20-spec.gif ), chiar pentru ca energia diferita produce un raspuns diferit in tub, si stim desigur ca avem de-a face cu un interval destul de larg de valori posibile.
In cazul meu, aparatul prezinta grafice etalonate in uSv/h APROXIMATIVE, si doar in scop informativ (pentru care am fost si apostrofat de dr. Nicolae Victor Zamfir, pentru motivul explicat mai sus, si anume ca o conversie cpm->uSv/h nu este posibila). Totusi o idee de implementare poate porni de la masurarea radiatiei de fond in cpm, la care se atribuie o valoare masurata cu un aparat calibrat . De aici rezulta o functie liniara de conversie, care nu va fi corecta, dar va functiona pentru a oferi indicatii aproximative. Succes! Pentru alte intrebari nu ezita sa-mi scrii.
Multumesc mult Radu pentru explicatie, voi da inainte si vom vedea ce iese :).
Hi!
Congratulations on the project being successful. I’m trying something on the same lines. I want to transfer sensor data from atmega to my wamp webserver’s database. Could you mail me the source code that helped you configure your atmega as a client?
Am adaugat trei senzori, unul pentru a detecta ploaia si doi pentru calitatea aerului (MQ9B pentru gaze inflamabile, si Sharp GP2Y1010 pentru cantitatea de praf/particule in aer). Detalii aici http://www.pocketmagic.net/2012/10/diyhomemade-geiger-counter-2/#131029
hello, I did not understand a thing … I already have the arduino geiger where I find the software for the enc28j60?
mr radu, how to set the data output into graphic?? thank you..
Buna ziua domnule Radu,
Felicitari pentru realizare .
As dori sa imi furnizati printr-un email la adresa mea : bogdy0073@gmail.com un numar de telefon la care puteti sa fiti contactat pentru a discuta referitor la dispozitivul dvs.
Doresc si eu sa implementez in cadrul statiei mele automate meteo cu transmisie online un dozimetru ambiental si as dori o colaborare cu dvs pe acesta tema.
Cu stima ,
Bogdan I.